Date istorice
De mărime mijlocie, comuna Hoceni prezintă interes dovedit din punct de vedere etnografic, istoric şi cultural. Atestată încă din 1461, are o istorie bogată, datorată şi situării sale în bazinul Elanului, inima ţinutului istoric al Falciului, inimă a Moldovei şi a întregii Românii.
Comuna Hoceni a luat fiinţă încă din aproximativ 1770. În prezent această comuna este formată din satele: Hoceni, Oţeleni, Deleni, Tomşa, Şişcani, Barboşi şi Rediu. Este o comuna cu populație medie. Comuna are o infrastructură rutieră dezvoltată, puțin modernizată, un profil economic agro-silvo-pastoral, cu disponibilități pentru diversificarea activităților economice agricole şi neagricole.
În toate cele 7 localităţi componente, principala ocupație a localnicilor a fost agricultura, pe baza resurselor de sol și vegetație - cultura plantelor (cereale, viţa de vie, plante tehnice) și zootehnia, la care s-au adăugat meșteșugurile și mică industrie casnică.
Nu se poate scrie o pagină din istoria culturală şi politică a României fără a-i aminti pe Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Şi unul şi celălalt îşi au originea prin părinţi în zona Elanului. Dimitrie Cantemir îşi are rădăcinile în comuna care îi poartă numele şi este vecină cu Hoceni. Iar tatăl lui Alexandru Ioan Cuza a fost statornic chiar în comuna Hoceni, localitatea Barboşi.
a) HOCENI – sat reședință de comună, situat pe valea pârâului Bujorul, afluent pe dreapta pârâului Elan. Satul Hoceni a luat fiinţă în anul 1437 iar numele acestuia a derivat din denumirea dată unor păstori care vieţuiau pe meleagurile acestea. Satul Hoceni era un sat de clăcaşi ce se ocupau cu păstoritul şi cu agricultură. În anul 1835 era sat de iarmaroace anuale, iar în anul 1859 era târgușor. După aceea decade, deși în anul 1938 mai erau zile săptămânale de târg.
b) BARBOȘI – sat al comunei Hoceni, situat pe valea pârâului Barboși. Satul Barboşi a luat fiinţă încă din secolul al XVII-lea când pe aceste meleaguri s-au aşezat familiile Bărbosul şi Crâsnici. Pe raza satului Barboși, familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza a deținut proprietăți, și la 1864, locuitorii au fost împroprietăriți de Doamna Elena Cuza.
c) DELENI – sat al comunei Hoceni, situat pe versantul drept al pârâului Rogoaza, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească din epoca bronzului (Cultură Noua). Satul Deleni a luat fiinţă în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi poartă numele unui căpitan de oşti, "Deleanu", care pentru faptele de arme săvârşite în luptele cu turcii primeşte locurile actualului sat.
d) OȚELENI – sat al comunei Hoceni, situat la vest de satul Hoceni, pe versantul drept al văii pârâului Rogoaza. Documentar este atestat din timpul domnitorului Ştefan cel Mare şi poartă numele unui oştean al marelui domnitor pe nume "Aga Vel Otelel".
e) ŞIŞCANI - sat al comunei Hoceni, situat pe valea pârâului Bujorul, la nord - nord-vest de satul Hoceni. Satul Şişcani s-ar fi format din locuitorii satului "Guzari" care se află situat la circa 20 de kilometri mai la sud de actualul sat Şişcani. Satul "Guzari" nu mai există astăzi dar vatra sa mai poate fi identificată.
g) REDIU – cătun al comunei Hoceni, aproape depopulat în prezent, situat la nord-vest de satul Oțeleni. În trecut s-a numit Băgău. S-a format la începutul secolului al XIX-lea din țărani clăcași aduși de proprietari de pe alte moșii şi din lucrători forestieri din satele din împrejurimi. Locuitorii acestui sat erau totodată şi buni meşteşugari în lemn, ei ocupându-se de producerea a diferite obiecte din lemn: linguri, fuse etc. Tot de Rediu ține și sătuceanul vecin, numit Tăietura-Lingurari.
Hocenii pot prezenta deci o carte de vizită mult mai valoroasă decât a multor alte localităţi.
